EM'ITE, emit, vb. III. Tranz. 1. A enunţa, a exprima, a lansa o părere, o teorie etc. ♦ A transmite, a anunţa. 2. A elabora, a scoate, a da o lege, un decret etc. ♦ A pune în circulaţie o bancnotă, o hârtie de valoare etc. 3. A produce gaze, radiaţii etc. care se pot propagă în mediul înconjurător. - Din lat. emittere. Cf. fr. 'emettre.
Sursă : DEX'98 (51018)  - claudia

A emite ≠ a recepţiona
Sursă : Antonime (68807)  - siveco

EM'ITE vb. 1. a elabora, a enunţa, a expune, a formula. (A ~ o nouă teorie.) 2. a transmite. (Radioul ~ pe diverse lungimi de undă.) 3. v. pronun-ţa. 4. a produce, a scoate. (~ sunete armonioase.) 5. v. scoate. 6. a scoate. (A ~ noi monede.) 7. (JUR.) a lansa. (A ~ un mandat de arestare.) 8. v. emana. 9. v. degaja.
Sursă : Sinonime (182932)  - siveco

em'ite vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. em'it, 1 pl. em'item; conj. prez. 3 sg. si pl. em'ită; part. em'is
Sursă : DOR (243154)  - siveco

A EM'ITE em'it tranz. 1) (ipoteze, teorii, opinii) A pune în circulaţie; a înainta; a promova. 2) (legi, decrete) A pune în vigoare în mod oficial; a elabora. 3)(bancnote, hârtii de valoare) A pune în circulaţie. 4) (adeverinţe, acte oficiale) A pune la dispoziţie ca urmare a unei solicitări. 5) (raze de lumină sau de căldură, unde electromagnetice sau sonore) A împrăstia în toate direcţiile; a transmite radial; a radia; a iradia. 6) (stiri, vesti, informaţii) A aduce la cunostinţă publicului larg; a transmite; a comunica; a relata; a anunţa; a difuza. /<lat. emittere
Sursă : NODEX (333438)  - siveco